Demența
Ce este demența – Demența este o afecțiune complexă care afectează capacitatea creierului de a funcționa corespunzător. Ea poate fi caracterizată prin deteriorarea lentă și progresivă a funcțiilor cognitive. Acestea includ memoria, gândirea, limbajul, orientarea spațială, judecata și capacitatea de a efectua activități zilnice. De obicei, persoanele care suferă de demență experimentează o scădere semnificativă a calității vieții, precum și dificultăți în comunicare, relaționare și interacțiune cu mediul înconjurător.
Acestui declin cognitiv i se pot asocia și modificări psihiatrice (depresie, tulburări psihotice, apatie), tulburări ale controlului emoțional, modificări ale personalității și tulburări de comportament.
Există un singur tip de demență?
Demența este o afecțiune care afectează creierul și determină o pierdere progresivă a abilităților cognitive și a funcțiilor de zi cu zi. Deși se poate crede că demența este o singură entitate, există de fapt mai multe tipuri de demență care sunt clasificate în funcție de cauzele lor subiacente și de simptomatologia specifică.
Cele mai frecvent întâlnite forme de demență sunt demența de tip Alzheimer, demența vasculară, demența cu corpi Lewy, demența asociată bolii Parkinson și demențele cu forme mixte.
Pe lângă acestea, există și alte forme de demență, care sunt mai rar întâlnite și se pot regăsi în cadrul bolilor inflamatorii/infecțioase, metabolice și chiar asociate afecțiunilor neoplazice.
Alzheimer
Demența de tip Alzheimer este cea mai comună formă de demență și reprezintă aproximativ 60-70% din toate cazurile de demență. Acest tip de demență se caracterizează prin acumularea de plăci amiloide și de fragmente proteice numite neurofibrilare în creier. Acestea interferă cu funcționarea normală a celulelor nervoase. Acumularea de proteine poate duce la pierderea de memorie, confuzie, dificultăți în gândire și probleme cu limbajul.
Demența vasculară
Demența vasculară apare atunci când există o deteriorare a vaselor de sânge care alimentează creierul. Aceasta poate fi cauzată de un accident vascular cerebral, hipertensiune arterială sau alte afecțiuni care afectează sistemul vascular. Simptomele demenței vasculare includ probleme de memorie, probleme de concentrare, confuzie și tulburări de limbaj.
Demența cu corpy Lewy
Demența cu corpi Lewy este o altă formă de demență care poate avea simptome similare cu cele ale demenței de tip Alzheimer și ale bolii Parkinson. Acest tip de demență este caracterizat de acumularea de proteine în celulele nervoase numite corpi Lewy, care interferează cu funcționarea normală a creierului.
Parkinson
Demența asociată bolii Parkinson apare atunci când o persoană care suferă de boala Parkinson dezvoltă și simptome de demență. Această formă de demență este cauzată de pierderea de celule nervoase în regiunile creierului care controlează mișcările voluntare și gândirea.
Alte tipuri de demență
Demențele cu forme mixte sunt cazuri în care există mai mult de un tip de demență prezent la aceeași persoană. De exemplu, o persoană poate avea atât demență de tip Alzheimer, cât și demență vasculară.
Există și alte forme de demență care sunt mai rare, cum ar fi demența asociată bolilor metabolice, inflamatorii/infecțioase sau neoplazice. Aceste forme de demență sunt adesea cauzate de boli sistemice, cum ar fi diabetul, sindromul Down, HIV sau tumori cerebrale.
Cum se diagnostichează demența?
Diagnosticul demenței se realizează urmând câțiva pași:
• Istoricul și anamneza
Începând cu prima vizită, medicul neurolog va insista asupra modalității de debut, dar și asupra istoricului personal. De asemenea, se va discuta și despre existența unor potențiali factori de risc. Pe lângă discuția cu pacientul, medicul neurolog va discuta și cu familia acestuia, care poate oferi informații valoroase, adesea trecute cu vederea (sau chiar neobservate) de către pacient.
• Examen clinic general
• Examen neurologic
• Excluderea unor patologii de natură psihiatrică
• Examen neuropsihologic – cu aplicarea unor teste standardizate pentru a evalua funcția cognitivă a pacientului
Aceste teste se realizează atât la prima consultație a pacientului cât și în dinamică, pentru a monitoriza răspunsul terapeutic la medicația administrată și evoluția bolii.
• Analize de laborator – pentru excluderea unor cauze metabolice
• Investigații neuroimagistice
Există tratament pentru demență?
Demența este o boală evolutivă, însă, deși nu se poate vindeca, există variante de tratament. Tratamentul are ca scop menținerea unei autonomii cât mai prelungite a pacientului și este de preferat să fie inițiat chiar din stadiile ușoare.
De ce se dorește acest lucru? Deoarece, pe măsură ce demența avansează în severitate, simptomele se inrăutățesc și devin din ce în ce mai greu de controlat, chiar și cu scheme de tratament complexe, bazate pe mai multe medicamente administrate simultan.
Un tratament inițiat într-o fază severă a demenței nu va avea, practic, aproape niciun beneficiu. Fără tratament, pacienții își pierd treptat funcționalitatea. Iar în stadiile terminale ajung să necesite îngrijire permanentă, fiind de cele mai multe ori imobilizați la pat, în cele din urmă survenind decesul.
Este bine de știut faptul că schema de tratament se decide în funcție de stadiul demenței, dar și în funcție de patologiile asociate. Tratamentul este urmat pe termen indefinit și nu se întrerupe fără avizul medicului neurolog.
Când este nevoie de o evaluare neurologică?
O evaluare neurologică poate fi necesară într-o varietate de situații. Aceasta poate fi recomandată în cazul în care pacientul sau familia acestuia observă semne și simptome precum tulburări de memorie, modificări ale comportamentului, lipsa de inițiativă, apatie, dezorientare în locuri familiare sau alte probleme neurologice. Aceste simptome pot apărea în diverse afecțiuni, cum ar fi boala Alzheimer, accidentul vascular cerebral, tumorile cerebrale, scleroza multiplă și multe altele.
Un consult neurologic poate ajuta la stabilirea unui diagnostic corect și la elaborarea unui plan de tratament adecvat. În plus, consultul neurologic poate ajuta la monitorizarea evoluției pacientului și la gestionarea posibilelor complicații.
Este important să se știe că evaluarea neurologică poate fi un proces complex. Poate implica mai multe teste și proceduri. De exemplu, medicul poate realiza un examen fizic, un examen neurologic detaliat și poate solicita diverse teste de laborator sau de imagine. Prin urmare, este important să se participe la consultul neurologic împreună cu un membru apropiat al familiei. Astfel, se va asigura o comunicare cât mai eficientă și pentru a înțelege complet informațiile furnizate de medic.
În concluzie, o evaluare neurologică poate fi necesară într-o varietate de situații și poate fi un pas important în gestionarea problemelor neurologice.
Este important să se solicite consultul medical atunci când apar semne și simptome.
Vezi mai multe despre: Dr. Evelina Gavan, Medic Specialist Neurologie
