(SII) (Irritable bowel syndrome – IBS) Sindromul intestinului iritabil: reprezintă prototipul tulburărilor funcționale digestive.
Ce înseamnă sindromul intestinului iritabil?
Sindromul intestinului iritabil este o tulburare funcțională intestinală caracterizată prin dureri abdominale recurente, însoțite de tulburări de defecație (diaree, constipație, alternarea dintre cele două) și balonare. Simptomatologia debutează de cel puțin 6 luni și este prezentă în ultimele 3 luni.
În descrierea simptomatologiei, detaliile ce țin de frecvență, consistența materiilor fecale și dificultățile de defecație sunt factori importanți, însă pot fi variabili de la un pacient la altul.
Unii pacienți pot descrie scaune frecvente, dar de consistență normală ca fiind diaree, iar alții consideră scaunele dure ca fiind constipație, chiar dacă au cel puțin un scaun pe zi. De asemenea, anumite persoane pot fi mai predispuși la SII datorită unor factori de risc specifici.
Etiologia exactă a SII rămâne neclară, însă există o serie de factori implicați. Factorii dietetici, precum consumul excesiv de alimente procesate sau cele bogate în grăsimi, pot contribui. Totuși, rolul dezechilibrelor microflorei intestinale nu trebuie neglijat.
Chiar dacă factorii dietetici, precum consumul excesiv de alimente procesate sau cele bogate în grăsimi, pot contribui, rolul dezechilibrelor microflorei intestinale nu trebuie neglijat.
Modificările în microbiota intestinală pot determina alterări ale motilității intestinale și inflamații reduse la nivelul mucoasei. Totodată, stresul și alți factori psihologici pot avea un impact semnificativ asupra evoluției afecțiunii.
Factori de risc asociați cu SII:
Unii oameni pot fi mai predispuși la SII datorită unor factori de risc specifici:
● Vârsta tânără, de obicei sub 50 de ani
● Genul feminin
● Factori ereditari, unde un membru al familiei a avut SII
● Un istoric de traume sau stres
Simptome comune:
● Dureri abdominale
● Diaree sau constipație (uneori alternând)
● Balonare și gaze
● Senzație de evacuare incompletă
Investigații paraclinice:
Analize: Hemoleucograma, VSH, PCR, uree, creatinină, TGO, TGP, bilirubină totală, TSH, sumar urinar, examen coproparazitologic, coprocultură.
Ecografia abdominală este normală în SII, însă permite excluderea altor patologii.
Colonoscopie
Diagnostic:
Diagnosticul de Sindrom de intestin iritabil, în general, se face clinic, excluzând anumite boli cu simptome similare sau care se pot suprapune. Până în prezent, nu există niciun marker paraclinic specific pentru SII. Prin urmare, cele mai importante unelte de diagnostic rămân anamneza și examenul obiectiv.
Nu există până în prezent niciun marker paraclinic specific pentru SII, de aceea, cele mai importante unelte de diagnostic rămân anamneza și examenul obiectiv.
Conform consensului ROMA IV criteriile de diagnostic sunt stabilite și se pot regăsi în tabelul I.
| Durere abdominală recurentă, în medie cel puțin o zi /săptămână, în ultimele 3 luni, fiind asociată cu două sau mai multe: |
| În legătură cu defecația.Asociat cu o schimbare în frecvența scaunului.Asociat cu o schimbare în forma (aspectul) scaunului. |
| Criteriile trebuie să fie îndeplinite în ultimele 3 luni, având debutul de cel puțin 6 luni. |
Tabel I. Criteriile ROMA IV
Tratamente recomandate:
Gestionarea simptomelor SII este complexă și adesea necesită o abordare multifactorială.
Modificări dietetice: alimentația trebuie să fie variată, echilibrată, nonrestrictivă și individualizată.
Persoanele cu predominanța constipației trebuie să își asigure un aport crescut de fibre sintetice sau naturale.
În formele cu predominanța diareei, se recomandă excluderea alimentelor cu efect laxativ: lapte, dulciuri, condimente, grăsimi, alcool, cafea. Dieta FODMAP redusă, care implică limitarea anumitor tipuri de carbohidrați fermentabili, a demonstrat eficiență în reducerea simptomelor la mulți pacienți.
Este important ca această dietă să fie implementată sub supravegherea unui nutriționist specializat.
Activitatea fizică: majoritatea pacienților prezintă o ameliorare a simptomatologiei în urma efortului fizic susținut (gimnastică, cardio, yoga etc.), atât în cazul pacienților cu diaree, cât și a celor cu predominanța constipației.
Se pot recomanda medicamente antispastice pentru reducerea spasmelor intestinale sau medicație care să modifice tranzitul intestinal, fie accelerându-l, fie încetinindu-l, în funcție de simptome. De asemenea, probioticele au demonstrat în numeroase studii efectul benefic asupra reducerii simptomelor, reglarea tranzitului și ameliorarea inflamației intestinale.
Probioticele și-au demonstrat în numeroase studii efectul benefic asupra reducerii simptomelor, reglarea tranzitului și ameliorarea inflamației intestinale.
Intervenții psihologice: Terapia cognitiv-comportamentală a demonstrat beneficii în gestionarea simptomelor la unii pacienți, abordând aspectele legate de stres și anxietate care pot exacerba SII.
Evoluție și prognostic:
SII reprezintă o boală cronică, având diferite grade de severitate. Majoritatea pacienților prezintă simptome ușoare, însă în unele cazuri, afectarea psihică poate fi importantă, simptomele având un impact semnificativ asupra calității vieții. Medicația poate ameliora acuzele clinice, dar suferința este adesea persistentă. Prognosticul de viață este bun, iar complicații organice nu există.
Concluzie
Intestinul iritabil, este una dintre cele mai frecvent întâlnite afecțiuni gastrointestinale, care poate perturba semnificativ viața cotidiană a celor afectați.
Este esențial să recunoaștem că această afecțiune nu reprezintă doar o colecție de simptome neplăcute, ci este de fapt un semnal al unui dezechilibru mai amplu în organism.
Mecanismele exacte rămân parțial neînțelese, legătura dintre factorii dietetici, de stres și microbiota intestinală este incontestabilă.
Gestionarea adecvată a SII implică nu doar o intervenție la nivelul simptomelor, ci și identificarea și abordarea cauzelor subiacente.
Prin înțelegerea factorilor declanșatori și adaptarea la stiluri de viață și diete sănătoase, majoritatea pacienților pot experimenta o îmbunătățire semnificativă a calității vieții.
Mai mult de atât, este important să se menționeze că fiecare individ este unic, astfel încât ceea ce funcționează pentru o persoană s-ar putea să nu fie la fel de eficient pentru altcineva.
Colaborarea strânsă cu un medic specialist în gastroenterologie, precum
Dr. Bogdan Mazilu, este esențială pentru a dezvolta un plan de tratament personalizat și pentru a naviga cu succes prin complexitatea acestei afecțiuni.
Vezi mai multe despre Dr. Bogdan Mazilu, Medic Specialist Gastroenteorologie.
Programeaza-te online:
Sau sună-ne la:
Telefon: 0372.88.00.88
Email: contact@clinicapromed.ro
Adresa: Strada De Mijloc nr. 132, Brașov
Program:
Luni – Joi 08:00 – 20:00
Vineri 08:00 – 18:00
